Constan■a, al doilea oras al ■πrii (360.000 de locuitori), este cel mai mare port maritim ║i fluvial, industrial ║i de agrement al ■πrii, principalul port al Mπrii Negre ║i unul din cele mai mari din Europa.
Tradi■ia portuarπ ║i comercialπ a ora║ului dateazπ din timpul primilor coloni greci, stabili■i pe malul vestic al Pontului Euxin εn secolul VI, ║i din epoca romanilor care i-au dat numele de Tomis. Poetul Ovidiu a fost exilat εntre anii 8 ║i 17 pe aceste meleaguri, unde a scris ôScrisori de la Marea Neagrπ ö (Epistulae ex Ponto).
╬n timpul domina■iei Imperiului Roman, vesti■ii comercian■i ai Bizan■ului fπceau escale εn portul care s-a numit mai εntΓi Constantiana, apoi Constantia, εn onoarea εmparatului Constantin. Navigatorii genovezi, εnsπ, i-au dat o stralucire deosebitπ εn decursul secolelor XII ║i XIV.
Dupa o lungπ perioadπ de decaden■π, care a coincis cu domina■ia turcπ (1393-1877), Constan■a a devenit un port comercial modern gra■ie regelui Carol I care a comandat, εn 1895, amenajπri speciale inginerului romΓn Anghel Saligny (1854-1925). Se construiesc acum silozurile din prefabricate de beton ║i marele pod feroviar de la Cernavodπ, pe Dunπre (cel mai mare din Europa la acea epocπ ║i al treilea din lume). ¬coala Navalπ Superioarπ, εnfiin■atπ εnaintea primului razboi mondial, a devenit ulterior ¬coala Navalπ de Marinπ Militarπ, apoi Institutul de Marinπô Mircea cel BatrΓn ö, εn amintirea voievodului valah care integrase Dobrogea εn Valahia. ╬ntreaga istorie a marinei comerciale din Constan■a este prezentatπ la Muzeul de Marinπ al ora║ului, εnfiin■at εn 1965 εn fostul edificiu al ¬colii navale.
Astazi, Constan■a este principala poartπ de acces maritim din sud-estul Europei.
